Dupa experienta traita din 2013, mi-am luat imediat bilet cand s-a anuntat ca Slash va concerta la Arenele Romane pe 28 iunie 2015. De data asta aveau sa vina mai multi prieteni, dar avand in vedere ca nu mai era cu loc, ca la Sala Palatului, trebuia sa venim devreme ca sa prindem loc la baricade.
Am ajuns la Arene in jur de ora 13-14 si deja erau vreo 20-30 de persoane stranse la intrare. M-am bagat si eu printre ei si mi-am dat seama ca va fi foarte mult de asteptat. La vreo 15 minute dupa ce am ajuns, organizatorii au decis ca e mai bine sa faca o coada lunga, delimitata de bariere metalice, ca sa nu se creeze imbulzeala cand se deschid portile. Nici o problema, numai ca ora de acces pe bilet era 20:00, deci urma sa stam inghesuiti absolut degeaba timp de 5 ore...
In gramada de oameni am zarit-o si pe Ana, cu cateva persoane in fata mea. Doi prieteni de-ai mei care au ajuns si m-au vazut ca sunt relativ in fata au decis ca nu e nevoie sa stea si ei, sa-mi tina companie, asa ca s-au dus la o bere, ca avea cine sa le tina loc la gard. Superb.
Nu stiu cum a trecut timpul, dar probabil incet si dureros pentru picioare. Intr-un final, cand s-a dat drumul, am bagat un mic sprint (dupa posibilitati!) - bine ca intrarea e aproape de scena 
Si am ajuns la gard, in zona lateral-dreapta a scenei, unde sta de obicei Slash.
A urmat o asteptare lunga cu muzica okay si cu propuneri interesante: o tipa din spatele meu s-a oferit sa-mi arate sanii ca s-o las la gard, in fata mea. I-am raspuns sec ca "astept niste baieti", care in retrospectiva cred ca a sunat usor gay Au venit si prietenii mei agale, mancati, bauti, relaxati si s-au asezat langa mine. E bine sa fie cineva acolo sa-ti tina randul.
Concertul a fost bestial, ca si cel din 2013. Slash si Myles Kennedy au venit foarte aproape de public (am batut si cupa cu Myles!):
Video-ul de mai jos, filmat mai din spate, e destul de clar, desi sunetul lasa de dorit:
In timpul concertului am prins o pana de chitara de la basistul trupei, Todd "Dammit" Kerns, iar la final am pus mana si pe un setlist.
Dupa concert, lumea a inceput s-o ia catre casa. M-am gandit ca exista o posibilitate ca Slash sa dea autografe, la fel ca si in 2013, la iesirea din Arene. Numai ca habar n-aveam pe unde intra si ies artistii de la Arenele Romane. In toiul noptii am inceput sa caut prin parc zona de acces. Am gasit niste porti mari de fier, unde se stransesera vreo 5-6 pusti si 2 italieni pe la vreo 40 de ani, usor luati de bautura. In spatele portilor, in curte, se vedeau doua SUV-uri. Un bodyguard ne-a spus ca asteptam degeaba, dar nimeni nu a plecat de la porti.
Dupa 15-20 de minute, timp in care s-au strans vreo 30 de persoane in bezna totala de la portile de acces, am observat ca au inceput sa iasa cei din staff si sa porneasca masinile. Le-am spus celor din jurul meu sa nu urle toti odata, ca nu se intelege nimic, si sa ma lase pe mine sa strig cateva cuvinte cand apare Slash. Au fost de acord, mai ales ca eram decanul de varsta (asta daca nu ii luam in considerare si pe italienii care plecasera intre timp). In spatele portilor, la vreo 15 metri de noi, a aparut si Slash si am strigat: "Hey, Slash, autographs, please!". La care el a raspuns ca se grabeste (avea concert a doua zi) si ca nu poate sta. Apoi au inceput si ceilalti sa strige "Slash!", iar eu am adaugat "Please, there's only ten of us!". Asta a fost momentul in care s-a hotarat sa vina pana la noi, insotit de bodyguard-ul personal, un om cu adevarat urias. Ajuns la porti, si-a dat seama ca in bezna noptii suntem mai multi si a replicat "Ten, my ass!". I-am raspuns "Sorry, my bad!", totul fiind in spirit de gluma. In timp ce dadea autografe, am remarcat tricoul pe care il purta (cu Ross Halfin) pentru care l-am complimentat, apoi i-am spus "Next time you come, bring Aerosmith with you!", la care a repetat amuzat "Yeah, bring Aerosmith with you". Totul s-a intamplat repede, in decurs de 2-3 minute, dar atmosfera era relaxata, asa ca mi-am permis inca un comentariu, care m-am gandit sa sune ca pentru vremurile cand era in Guns N'Roses, asa ca i-am spus despre solo-ul exceptional pe care l-a avut in timpul concertului ca "that guitar solo was far our!", replica arhaica (cool in anii '90) care l-a amuzat si pe muntele de bodyguard, repetand si el "far out" ca pentru sine.
Slash e un tip exceptional - nu multi au chef sa stea sa dea autografe pe intuneric, rupti de oboseala. Eu am ales sa-l rog sa semneze pe acelasi desen ca si in 2013:
Sa speram ca mai avem ocazia sa-l vedem pe Slash la Bucuresti, cu sau fara Guns N'Roses.
Am ajuns prima la gard!
Si te invidiez. Si pentru pana de la Todd (da, stiu, am pana de la Slash
dar sunt lacoma), si pentru autografe. 
Bineinteles, acum as vrea sa-l vad cu Guns. Hello, nu l-am vazut niciodata pe Duff! L-am ratat cu Loaded, acum n-a fost cu Hollywood Vampires...
Daca puteam sa alerg si io ca in tinerete... Apropo, de ce ai stat pe mijloc, esti o admiratoare a lui Myles?
Si eu te invidiez pentru pana aia cu Joe de la HV
Si eu sunt lacom 
Cred ca o sa vina Guns (cu tot cu Duff) in Europa in 2017, dar nu stiu daca vor include si Romania in turneu.
N-am stat pe mijloc. Eu nu mai stau pe mijloc din 2011. Fix pe mijloc nu ai platforma metalica sub picioare la gard, ai chestia aia de plastic sub care sunt cablurile. Si prin care simti respectivele cabluri, mai ales daca incaltarile tale nici n-au o talpa foarte groasa. Am stat destul de central, dar in dreapta, parca tin minte ca Slash era mai aproape decat Myles cand veneau spre marginea scenei.
da, am stat si eu o data pe protectia aia de cabluri si e horror.
m-a pacalit unghiul din care e facuta poza.