Festivalul Electric Castle e promovat de agramati

Nu e nici o rusine sa faci greseli gramaticale intr-o limba straina.

Ma rog, afirmatia de mai sus nu e pe deplin adevarata, dar incerc sa fiu intelegator. Totusi, nu pot sa pricep de ce nu este verificat un text inainte de a fi postat. De ce "merge si-asa", de ce nu-i mai pasa nimanui de nimic?

Daca tot o ardem pa engleza, hai s-o scriem corect, mama ei!

Cine face playlist-ul pentru muzica difuzata in supermarket-uri?

M-am intrebat de multe ori cine este curatorul pieselor difuzate in super sau hypermarketuri. Un fel de DJ de consum, cineva care sa intelega ce isi doreste sa asculte o persoana aflata la cumparaturi, dar totodata sa intuiasca cele mai bune momente pentru a introduce nelipsitele promo-uri.

Am incercat la un moment dat sa inteleg cum sta treaba la Mega Image, dar tot ce am aflat e ca se difuzeaza acelasi lucru in toate magazine, simultan. Nu stiu daca e adevarat, dar e destul de plauzibil, pentru ca nu cred ca fiecare magazin are o camaruta in spate cu un DJ care analizeaza in fiecare clipa varstele clientilor si adapteaza muzica in functie de asta.

Deunazi am fost un Auchan si am auzit la statia de amplificate melodia "Hypnotize" a lui Notorious BIG, o piesa lansata in 1997. Pe langa faptul ca e o melodie rar difuzata in Romania, nu ma asteptam sa aud hip-hop la cumparaturi.

Daca ma gandesc putin la versuri, exista unele parti din piesa care ar prinde in Romania de azi, daca cei care asculta ar intelege ce asculta. "Guess that's why they broke and you're so paid" se aude obsesiv pe refren, ceva ce se regaseste des si in piesele romanesti din ultimii ani. Pe de alta parte, nu e foarte potrivit sa auzi la cumparaturi "I put hoes in NY onto DKNY" sau "All Philly hoes go with Moschino", insa atata timp cat nimeni nu intelege palavrele, se pare ca e okay.

Daca cineva care lucreaza in sistem citeste aceste randuri, sa fie sigur ca lumea aflata la cumparaturi mai asculta, din cand in cand, ce se difuzeaza in magazin. Iar atunci cand exista astfel de surprize, experienta devine extrem de placuta.

Trupa Rockabella e o oaza de talent in muzica romaneasca

Pe solista trupei Rockabella, Teodora Morosanu (fosta Tanase), am cunoscut-o in 2007, cand activa in trupa Evo. Vocea ei m-a impresionat intai in concerte, iar apoi am avut ocazia sa o ascult si la repetitii, unde era de fiecare data la fel de stralucitoare. Consider ca Evo a fost una din cele mai bune trupe romanesti din toate timpurile, iar pe Youtube gasiti mostre ale talentului membrilor ei.

Dupa despartirea trupei Evo nu am mai auzit de Teo vreme de cativa ani. Am vazut-o la un moment dat la Vocea Romaniei - cateva momente pe net, pentru ca nu am dat niciodata atentiei show-ului. Iar apoi nimic, pana de curand, cand am aflat ca activeaza de ceva timp in trupa Rockabella.

Am descoperit, pe site-ul trupei, toate albumele si single-urile lansate pana acum si le-am ascultat cap-coada de mai multe ori. Le gasiti de cumparat si pe Qobuz sau Bandcamp, daca doriti sa sustineti muzica de buna calitate. E atat de multa nevoie de inteligenta muzicala - asa as putea s-o numesc - in muzica de azi, dominata de negative copiate, peste care vin versuri stupide rostite de voci autotunate. Trupe care sa aiba ceva de spus din toate punctele de vedere au fost extrem de rare in muzica romaneasca si mai mereu s-au dezintegrat, precum Cargo, Timpuri Noi, Partizan sau Evo. Sper din tot sufletul ca Rockabella sa aiba un viitor stralucit, o merita din plin.

Piesa mea preferata este "Iata-ne aici" si o puteti asculta pe site-ul trupei, alaturi de intreaga discografie.

De ce nu se mai uita lumea la ecran cand vede un film

De ce nu se mai uita lumea la ecran cand vede un film? Sau un serial, ca situatia e similara.

Foarte multi isi pun filme sau seriale ca fundal pentru o alta activitate. Si nu ma refer numai la coborat ochii in telefon, care deja a devenit o maladie asemanatoare Covidului, ci la activitati mult mai complexe: facut mancare, calcat rufe sau chiar lucrat la computer.

In 1993, cand a fost lansat filmul "Schindler's List" in cinematografe, regizorul Steven Spielberg a insistat ca in salile de cinema unde aveau loc proiectiile sa nu se intre cu floricele sau cu suc. In felul acesta, oamenii nu erau distrasi de la subiect de vreo bucata de popcorn cazuta pe jos sau de zgomotul facut de ceilalti "comeseni". Un film care aborda o tema atat de importanta era pur si simplu incompatibil cu molfaitul.

Din ce in ce mai multa lume alege sa manance in timp ce se uita la un film sau cand vad un episod din serialul preferat. Mai mananci, mai razi putin, te mai ridici sa pui sare sau sa te usurezi. Oricum, ce-ai pierdut? Nimic important. E pur si simplu o lipsa de respect fata de tine, in primul rand - atat fata de corpul tau si de mintea pe care (poate) o ai, dar si fata de munca unor zeci, sute sau mii de oameni angrenati intr-o astfel de productie.

Cand am mai avut acest punct de vedere in discutiile cu prieteni, mi s-a spus ca nu toate filmele sunt ca "Lista lui Schindler". Ca unele sunt usurele, pur si simplu iti pui creierul pe pauza si te uiti cum se impusca unii pe ecran. Raspunsul meu a fost, invariabil, o intrebare: de ce iti doresti sa vezi astfel de esecuri cinematografice, pelicule facute in bataie de joc la care te uiti, la randul tau, in bataie de joc? Mai bine te hranesti in liniste, savurezi mancarea si stai linistit, cu gandurile tale, daca exista.

"Lista lui Schindler" a fost difuzat in premiera in Romania de Antena 1, pe 8 mai 2004. Conform clauzelor contractuale impuse de acelasi regizor, televiziunea s-a angajat sa nu difuzeze reclame sau promo-uri pe intreaga durata a filmului. Imi amintesc ca au fost calupuri generoase de chips-uri, detergenti si telefonie mobila inainte si dupa film, dar pe durata celor 195 de minute ne-am putut concentra pe povestea lui Oskar Schindler. Si a fost una dintre cele mai placute experiente pe care le-am avut in fata micului ecran.