Tripat pe casete

Fiind nascut fix la inceputul anilor '80 in Romania, primul mediu prin intermediul caruia am facut cunostinta cu muzica a fost caseta audio. Tata avea un magnetofon care cred ca merge si-acum, cu tot cu benzile aferente. Numai ca pana sa-mi creasca urechile, se facuse tranzitia catre benzile mai mici, in carcasa de plastic. Astea se copiau mai usor, se stocau intr-un spatiu mai mic si cuprindeau un volum generos de melodii pe banda mai putina.

Primul casetofon l-am primit prin '92 si era vechi si foarte slab. Poate odata a fost ceva de capul lui, dar pana a ajuns la mine era depasit. Oricum, m-am bucurat ca pot sa ascult cele 2-3 casete cu Michael Jackson, copii dupa "originalele" marca Tango sau Vivo. In '94 am intrat la liceu si am primit un casetofon Samsung foarte misto, cu care m-am distrat in anii ce au urmat. Am ascultat muzica din toate domeniile, de la Aerosmith la Salt'n'Pepa si de la Patricia Kaas la Ru Paul. Am inregistrat muzica impreuna cu cativa prieteni (aveam propria formatie, Planet, care canta hip-hop, rock sau slow-uri, depinde ce negative prindeam!). Am inregistrat emisiuni de la televizor cu microfonul, pentru ca nu aveam video pe vremea aia. Am ascultat enorm de mult radio, atat d-alde ProFM si ce mai era, dar si radioul pirat al unui prieten de la scara vecina.

Saptamana trecuta am descoperit in balcon la ai mei multe casete din perioada anilor '90. Am ramas mut, uitasem de ele, desi eu nu prea arunc chestii la care am tinut la un moment dat. Am fugit repede la casetofon, la Samsung-ul meu vechi, care trona prafuit pe un dulap. Din pacate, curelele si alte piese cedasera demult. M-a cuprins frustrarea si mi-am dat seama ca niciodata nu am avut un deck cu caseta, ceva mai smecher, mai de calitate. M-am trezit eu ca vreau deck in 2012. Si pentru ca nu se mai fac d-astea de aproape 10 ani, m-am orientat spre copia noastra de ebay (a se citi okazii) pentru ceva oferte.

Dupa vreo saptamana de cautari printre oferte de la 50 de lei la 1000 de euro, am descoperit o bijuterie de Onkyo, made in Japan, la un vanzator serios din Oradea. 300 de lei pentru un deck pe care mi l-am dorit toata viata - renteaza, zic. Azi l-am pus in functiune si sunt la a treia caseta ascultata. Oricum ma tot uitam eu dupa casete romanesti mai rare, acum am si pe ce sa le ascult.

Am auzit multa lume pasionata de viniluri si faptul ca inca se mai produc vorbeste mult despre calitatea sunetului lor. In plus, lumea mai e si nostalgica uneori. Pasiunea mea pentru casete e ceva temporar, izvorata din amintirile copilariei. Multi spun ca muzica a evoluat, ca acum nu mai depindem de diverse medii care sa distorsioneze sunetul. Da, acum putem asculta piesele direct din mixerul artistului, identice bit cu bit. Singura problema ramane calitatea muzicii. Nu stiu trupe mai noi de 10 ani care sa-mi placa cu adevarat si imi e clar ca mai bine ascult o caseta cu Ace of Base decat Lady Gaga FLAC.

2 comentarii

  1. 20 Apr 2012 la 12:32

    "La vremea lui poate fusese ceva de capul luk"

    luk, i'm your father

  2. 20 Apr 2012 la 12:41

    luk again, i updated my post!

Blah, blah, blah