Originile numelor cartierelor din Bucuresti

O istorie interesanta se gaseste in originea numelui cartierului Balta Alba. Povestea spune ca aici se afla o Groapa de var unde, in vremea lui Caragea, se topeau cadavrele ciumatilor. Cand ploua, locul devenea o balta.

Zona Berceni a fost denumita astfel datorita grofului Miklos Bercsenyi. Se zice ca o ceata de husari, condusa de groful Miklos Bercsenyi, s-au oprit undeva la sud de Bucuresti, in drumul lor spre turci. Nu se stie insa daca au luat o pauza sau daca au ramas aici de tot, insa cert este ca de atunci acea zona a fost botezata "Berceni".

Cartierul Baneasa isi trage denumirea de la nevasta banului Dimitrie Ghica.

Cotroceniul se numeste astfel de la regionalismul "a cotroci", care inseamna "a scotoci", "a scormoni".

Legenda cartierului Colentina spune ca aceasta denumire vine de la "colea-n-tina", cu referire la locul baltit unde Matei Basarab i-ar fi fugarit pe turci, intr-o batalie. O vreme s-a numit si "Olintina".

Depre zona Crangasi, istoria spune ca a existat candva o prelungire din Codrul Vlasiei, un crang. Aici traiau crangasii.

Cartierul Damaroaia a fost, in trecut, mosia parcelata a boieroaiecei Maria Damaris.

In istoria numelor cartierelor bucurestene este mentionat si un nume de doctor. Spiridon Kristofi (caruia i se mai zicea Spirea), a ridicat, in 1765, pe Dealul Lupestilor o biserica numita Spirea Veche. De aici si denumirea "Dealul Spirii".

"Dristor" vine de la breasla piuarilor care si-au avut satul in aceasta parte a Bucurestilor. Mesterii piuari se numeau "darstari", "darsta" fiind piua din piatra folosita la fabricarea postavului si dimiei. Piuarii fabricau "darste" si pentru sutele de mori de pe cursul Dambovitei, care timp de sute de ani au fost prezente cotidiene, de mare relevanta economica pentru targul Bucurestilor.

Drumul Taberei se numeste astfel datorita lui Tudor Vladimirescu, care, in 1821, intra in Bucuresti pe la vest si isi aseaza aici tabara de panduri.

Ferentariul a primit unul dintre cele mai rafinate nume din Capitala, originea lui venind din latina ("Ferentarius" - soldat din infanteria usoara a legiunilor romane). Unii spun ca aici s-ar fi aflat campul de exercitii al ferentarilor, din oastea lui Mihai Viteazul.

"Ghencea" este un nume provenit din limba turca. Pe vremea fanariotilor, Ghenci-aga era seful arnautilor din garda domneasca. Aici s-a ridicat o biserica, Biserica Ghencei.

Denumirile "Floreasca" si "Giulesti" isi au originile de la numele boierilor care au stapanit locurile respective, Florestii, si, respectiv, de la proprietatea boiereasca a Julestilor.

Strada Lipscani, una dintre cele mai tranzitate strazi de distractie din Capitala, se numeste astfel datorita negustorilor veniti in Bucuresti cu lucruri aduse de la targul din Leipzig, care se numeau Lipscani.

Despre cartierul Militari se spune ca ar fi fost botezat asa pentru ca era zona de instructie militara si unde o vreme a functionat "Pirotehnia Armatei".

Orasul Pantelimon, de la periferia Capitalei, isi are numele dupa Manastirea Sf. Pantelimon. In greaca "pan" inseamna "tot", iar "eleimon" se traduce "mila". Astfel, Panteleimon inseamna "cel milostiv" sau "intreg milostivul".

Rahova, un alt cartier care si-a "castigat" reputatia de zona de scandal, are un nume relativ nou si vine de la Calea Rahovei, una dintre cele cinci artere botezate in amintirea Razboiului de Independenta: Calea Grivitei, Calea Plevnei, Calea Rahovei, Calea Victoriei si Calea Dorobantilor.

"Salajanul" este de asemenea un nume nou si are originea de la Leon Szilaghi, cunoscut si ca Leontin Salajan.

Cartierul Titan isi are denumirea de la fabrica de ciment "Titan", construita la inceputul secolului 20.

Despre Vitan, D. Papazoglu spune ca "in ocolul orasului, spre nord, este campia Vitanului, unde vitele orasenilor isi aveau pasunea".