Catalog cu vanzare pentru colectia ta de muzica

Site-ul Discogs.com e vechi de cand lumea, dar nu l-am studiat atent niciodata. A crescut lent, iar eu nu sunt ceea ce se numeste un 'early adopter'. Dintre prietenii mei, am fost ultimul care a avut telefon mobil (pentru ca am gasit unul pe strada!), ultimul care a avut cont pe Facebook si inca nu am ajuns sa activez pe Twitter. Imi place sa folosesc un produs stabil, finisat si testat.

Navigand pe Ebay dupa diverse CD-uri mai rare, mi-am dat seama ca nu am un index al tuturor albumelor si single-urilor din biblioteca. Nu am asa de multe, dar sunt variate si e greu sa retii toate versiunile unui album sau ale unui single. Spre exemplu, la "Pink" a lui Aerosmith am vreo 10 CD-uri, din care 8 sunt diferite intre ele. Din Austria, Mexic, Anglia, USA, variante si variatiuni, e greu sa le tii minte pe toate.

Si pentru ca m-am saturat de dubluri, am hotarat sa-mi fac o baza de date cu tot ce am. Sa nu mai cumpar chestii pe care le am deja si sa mai vand din cele pe care le am in 2-3-5-7 exemplare. Varianta 1 a fost sa-mi fac eu un fisier Excel cu toate, dar la un moment dat am renuntat. E prea multa informatie de notat, pierdeam prea mult timp. Asa ca m-am bazat in continuare pe memorie.

Deunazi, surfand pe Ebay, am dat peste single-ul lansat de Steven Tyler in 2010, "Love Lives". Nu-mi aduceam aminte coperta, asa ca l-am bagat in 'Watch List'. Dupa care am inceput sa caut prin biblioteca, descoperind ca am discul, insa fara coperta. Zic: "aha, de-asta nu mi-l aminteam, pentru ca nu vazusem coperta". Mai caut putin si dau de inca un disc, de data asta cu coperta! Deci problema nu era la discuri, ci la memoria mea. Am decis sa trec la varianta 2, indexarea discurilor pe un site care ofera astfel de servicii.

Revenim la poveste. Spuneam ca Discogs a crescut mult fata de acum cativa ani. Are o baza de date uriasa cu albume, single-uri, tot ce vrei. Fiecare obiect e indexat atent, cu toate detaliile, de la lista de melodii, tara de provenienta, informatii despre ambalaj, numar de catalog si poze. In plus, ai posibilitatea sa vinzi cu un singur click, fara sa te complici cu Ebay. Tot la fel de usor poti cumpara ce-ti lipseste, la preturi foarte bune fata de Ebay. Insa, pentru ca Discogs e un site intretinut de informatiile trimise de utilizatori, e posibil sa nu contina chiar toate variantele rarisime ale unui single, cel putin ale celor mai noi.

Acum, ca am cont, trebuie doar sa caut in lista si sa marchez discurile pe care le am. Daca nu gasesc ceva pe site, pot sa trimit spre aprobare pentru a fi adaugat. Si poti sa-ti adaugi prieteni in lista de 'Friends', daca au cont si ei. Ar fi mult mai interesant sa vad ce CD-uri si-a mai cumparat Pyuric sau ce vinil-uri a mai adaugat Myke la colectie, decat sa vad poze instragram-ate din ultima lor vacanta.

3 comentarii

  1. 8 Dec 2012 la 11:31

    o sa ma documentez in vacanta si poate ma bag, pare interesant din ce zici tu. Eu nu folosesc instagram :)

  2. 8 Dec 2012 la 16:08

    Eu n-am cont de Facebook :) Nici macar nu pun un "inca" acolo.
    Si tin minte ca am tras cu ghearele impotriva unui telefon mobil, pe care nu-l vedeam decat ca o unealta in slujba alor mei, ca sa stie mereu unde sunt si ce fac. Si am avut dreptate in privinta asta, dar acum nu mai pot fara el.
    Si evident nici eu nu folosesc Instagram :)

    Doar twitter de... patru ani, cred... Dar twitter mi se pare super ca feed :)

  3. 8 Dec 2012 la 17:32

    Myke, da-mi "add friend" cand iti faci cont :D

    Ana, asa e cu dependenta. Asta e faza naspa, ca odata ce-ti iei mobil, nici ca mai poti fara el. Ai de sunat, de surfat... eu trebuie sa vorbesc pentru serviciu, sa anunt mereu cand intarzii la intalniri, ca intarzii des... si tot asa.

Blah, blah, blah