Am fost un weekend la Paris. Pe langa cele cateva zile petrecute la mare, prin amabilitatea dlui (cu) Banu, am zis sa respir si eu aer european cat mai putem calatori fara vize.
Pe aeroport, primul semn de oportunism in lumea asta competitiva a schimbului valutar:
Nici o problema, bine ca ma inarmasem cu (multi) euro de la Banca Romaneasca. La imbarcare, coada iar pentru ca cei care verificau buletinele, un tip si-o tipa intr-o cabina, aveau un singur pix! Le-am sugerat sa-si mai cumpere unul, insa n-au parut impresionati.
Avionul roz de la Wizzair imi place. Nu stiu cum e asta cu marketing, cu branding, chestii, stiu doar ca-mi place sa zbor cu ei pentru ca sunt seriosi, pentru ca sunt mai buni decat alti asemenea (Blu Air, spre exemplu) si pentru ca au avionul roz.
De sus in jos, lumea pare mai frumoasa, mai calma, mai pufoasa. Nu-mi place sa stau cu ochii pe geam pe durata intregului zbor, mai degraba lecturez presa. Asa am aflat, inca o data, ce inutili sunt controlorii (citeste articolul pe net, in patru parti).
Liniile low-cost aterizeaza la Beauvais, la 80 de kilometri nord de Paris. Multa verdeata si un orasel linistit, in care oamenii sunt calmi, odihniti, lipsiti de stres.
Dupa ce-am trecut de verificarea buletinelor, care-a mers mai repede decat la Bucuresti, am dat cu ochii de francezi. In loc sa m-astepte pe mine, se pare ca-l asteptau pe... Ciuca.
Parisul e plin de reclame la Borgia, care de care mai neortodoxe. Nu stiu de ce i-a innebunit serialul asta, dar acum chiar sunt curios sa ma uit la un episod.
La Hard Rock Cafe gasesti un costum al lui Steven Tyler si niste bikini de-ai Madonnei, printre altele. Plus ca unele exponate sunt prinse direct pe perete si le poti atinge.
Diverta la ei se cheama Virgin Megastore. Mi-am dorit sa intru intr-un astfel de magazin in SUA, dar mai e pana ajungem pe-acolo. Din pacate, Internetul a facut ca raioanele de muzica sa ocupe din ce in ce mai putin spatiu. Pe de alta parte, m-am bucurat sa vad o sectiune intreaga dedicata vinyl-ului, cu release-uri din cele mai noi.
Arcul din La Defense imi place mai mult decat Turnul Eiffel, poate pentru ca am ramas impresionat acum multi ani, cand l-am vazut prima data. Un spatiu imens (numai bun pentru organizat un turneu de tenis de picior) inconjurat de cladiri de birouri. "Beton si sticla", cum observa cineva, dar dispuse si proportionate destul de misto.
Metrou, cafenele, cladiri de birouri, lume asezata pe trepte... Daca mijesti putini ochii, parc-ai fi la TNB...
Nici Avenue des Champs-Elysees nu mai e ce era, cu reclamele-astea perverse.
La Turn, doua nemtoaice mi-au aratat ca viata e frumoasa si ca lumea e altfel in alte parti. Uraaa!
Am ajuns.
In turn, oameni care-si pozau animalul de plus, ca apoi sa-l puna pe net. Jos, doua echipe dadeau startul unui meci de fotbal.
In Paris sunt fete frumoase, de toate nationalitatile...
La Sacre Coeur am vrut sa ajung dupa ce-am vazut filmul "C'etait un rendez-vous" al lui Claude Lelouch.
Din pacate, trebuie sa vii la primele ore ale diminetii ca sa fie mai putina lume. Si, tot din pacate, nu mai ai cum sa ajungi cu masina, precum Lelouch acum 35 de ani.
Un magazin din zona mi-a amintit ca am mult de lucru la intoarcere. Of.
Hotelul la care am stat e in Place Pigalle, la doi pasi de Moulin Rouge. Femeile iti bat in geam cand mergi pe strada, doar-doar intri sa dai si tu... o bere.
La Luvru e zona de shopping, mai multa lume la cumparaturi decat la muzeu. Vorb-aia, decat sa vezi Mona Lisa prin 3 geamuri de sticla anti-glont de la 10 metri, mai bine mananci ceva si te plimbi prin magazine.
Place de la Concorde e mare, cu obeliscul in mijloc. Cel mai bine ajungi acolo de la Luvru, dupa o plimbare prin Gradinile Tuileries. Pentru cei care inca mai cauta metroul, e in coltul gradinii, cum iesi, in dreapta.
Nu stiam ca sunt atat de multi brazilieni in Paris, incat sa aiba propriul festival. In orice caz, duminica nu e trafic prin oras, asa ca n-au fost mari probleme cu multimea care bloca bulevardele.
In Franta, parca si cainii au alta prestanta...
Dupa meciul ManU cu Chelsea, o plimbare seara pe Sena te face sa uiti de frig, de Romania si de faptul ca esti doar un turist.
Din nou reclame cu Borgia si una cu SJP la filmul "I Don't Know How She Does It", pe care-l astept cu interes.
Dupa ce l-am vazut pe Slash cum bea hotarat un enegizant (Monster), am zis ca poate o fi bun. Din pacate, nici ala verde si nici fratele lui mai galben nu se compara cu Burn Day.
Despre plimbarile nocturne in cautarea locurilor de filmare de la "Midnight in Paris" am scris aici.
Cam atat. Avionul roz e mai tris acum, la intoarcere.
Ma suna o prietena, careia i-am promis un clip gata in weekend si e deja luni, ora 9 si ceva in Romania. De-abia astept sa aterizez ca sa m-apuc de lucru.
CUM? n`ai fost la Mc ?
Am luat un burger (mc ceva, nu mai stiu exact, era picant) si un shake. nici nu merita mentionat, o experienta trista.
ceea ce vouleam sa dire, e ca mai e si fnac. care e mai francez decat virginu.
ce misto a fost fnacu' in '98, cand se faceau una-alta pe net
