Era 1999-2000. In spate la Inter, cozi interminabile, zi si noapte, in fata ambasadei Statelor Unite. Oameni zgribuliti pe timp ploios de toamna, o mare de balonzaide cafeniu-cenusii. Aburul cald pompat de plamanii lor forma in fiecare dimineata o ceata nesigura care acoperea strada. Traficul nu era atat de aglomerat, dar oamenii se grupau constiicos pe trotuare. Nu se miscau minute in sir; se contopeau, asemeni unui urias adormit. Aveau aceleasi vis - Caldura din Miami, complexitatea New York-ului, ritmicitatea strazilor din San Francisco. California se lasa asteptata, iar coada parea ca nu se mai misca deloc. Undeva, inauntru, doi americani cu stampile in mana hotarau drumul la rascrucea din viata acelor oameni. Iar acei americani erau gay.
cand ma plictisesc de stat degeaba, scriu pe blog.