Pocaiti-va pana nu e prea devreme

E trecut de 4 dimineata si stau cu o prietena la o vorba. Pe chat la Facebook, unde paralel bagam cate o fisa la SongPop. E tarziu si discutia ne poarta de la un subiect la altul, fara o noima.

Dupa multe chestii frivole, ne dam seama ca nu e frumos. Ca altii n-ar face si n-ar zice d-astea. Cum "care altii"? Pocaitii, normal. Oameni seriosi, fara promiscuitati la cap.

Ea imi zice ca tre' sa se culce, ca e tarziu. Eu zic ca e devreme, nici n-a rasarit soarele. Il astept sa rasara, sa-l privesc de pe balcon. Sa vezi caldura naibii dupa ce dispare portocaliul ala care topeste inima fetelor.

E prea devreme sa ne pocaim? Eu zic ca niciodata nu e prea tarziu, asa ca hai sa mai asteptam. Nici 5 nu e, unde atata graba? Cica pocaitii se culca la 11 seara, zice ea. Dar cat de pocait sa fii sa deschizi biserica la 5 dimineata?

N-o sa ma pocaiesc vreodata, mai ales ca secta asta a aparut in Ungaria. Desi, daca stai sa te gandesti, ungurii n-au nevoie de vize pentru America. Asa ca pocaiala poate fi un prim pas catre New York. Si, totusi, cum zice si-un tip de pe net, parca mai bine raman la religiile mele: ortodoxism si catolicism.