O poveste despre ambitie

Prefer sa merg cu taxi-ul decat cu Uber. Nu am fost niciodata luat la misto, n-am fost luat cu 'boss', nu mi s-a cerut mai multa spaga (in plus fata de cei 1-2 lei pe care-i las indiferent de lungimea cursei). Si asa cum zice vorba aia ca 'in viata ai de invatat de la oricine', am la activ cateva curse cu taximetristi care mi-au povestit chestii uneori misto, alteori foarte amuzante sau triste, de viata.

Un taximetrist mi-a povestit ceva ce n-am mai auzit pana acum. Cunosc oameni ambitiosi, mult mai hotarati decat mine, dar o astfel de poveste de viata nu am mai auzit pana acum. Sunteti gata? Sa incepem...

In anul 1990, omul lucra in constructii si o ducea foarte bine. Pe langa salariul bun mai facea si lucrari private - se inchidea cu echipa intr-un apartament de vineri pana luni si schimbau tot: pereti, gresie, faianta. Lucrau bine si se castiga bine, asa ca avea ceva bani deoparte. Locuia intr-un apartament de 3 camere cu sotia si copilul, un baietel de 7-8 anisori. Avea si un frate, dar care o ducea mai prost cu banii si pe care-l mai imprumuta din cand in cand. Parintii lor locuiau intr-o casa cu etaj si aveau si ei probleme financiare. Din mandrie, tatal nu a vrut sa ceara ajutorul fiului sau, ci a decis sa vanda casa in care locuia si sa se mute intr-un apartament in zona Muncii. Cand a aflat despre vanzarea casei de catre parintii sai, omul a ramas socat - era casa in care a copilarit si in care planuia sa locuiasca dupa decesul parintilor. L-a intrebat pe tatal sau de ce nu i-a cerut lui ajutorul, ca avea destui bani pentru a-si ajuta parintii, ba chiar putea sa cumpere el casa pe care tatal sau o vanduse foarte ieftin. Raspunsul tatalui a fost dur, spunandu-i fiului sau ca va avea si el o casa ca aceea cand si-o vedea tatal sau ceafa.

Tatal orgolios, iar aschia nu a sarit departe de trunchi. Omul s-a motivat si din acel moment si-a pus in cap sa-si cumpere o vila in Bucuresti. Dupa cum spuneam, tatal sau vanduse casa foarte ieftin, dar casele de cumparat in Bucuresti era foarte scumpe, iar pretul crestea continuu in acea perioada (1990-1991).

Primul pas pe care l-a facut in urmarirea visului sau a fost sa se mute de la trei camere intr-o garsoniera, iar cu restul banilor a cumparat un apartament de doua camere, pe care l-a renovat si l-a vandut mai departe, in profit. A renovat si garsoniera, a vandut-o si s-a mutat mai departe. Intre 1991 si 1996, in numai cinci ani, omul s-a mutat cu familia de 43 de ori! Patruzeci si trei. Practic, la 4-5 saptamani se muta. Spunea ca a devenit expert in asambat si dezasamblat mobila. Urmarea in fiecare zi anunturile imobiliare, lucra in weekenduri sa puna gresie si faianta si sa renoveze apartamentele vechi in care se muta, iar apoi le vindea in profit. Intre timp a plecat din constructii si a ales sa fie taximetrist.

Dupa 5 ani de mutari, avea stransi destui bani, vreo cateva zeci de mii de dolari, si si-a cumparat o vila in zona Mosilor. Desi era intr-o stare jalnica, construita in 1930 si abandonata, neintretinuta s.a.m.d., omul a vazut ca structura era in perfecta stare, mai ales ca trecuse prin doua cutremure puternice. A cumparat-o, a renovat-o complet si s-a mutat in ea.

Tatal sau a mai trait 8-9 ani dupa ce omul s-a mutat in vila, dar nu a venit niciodata sa il viziteze acolo. Baietelul cel mic crescuse intre timp si incerca sa-i arate poze sau filmulete cu casa bunicului sau, insa acesta a refuzat intotdeauna sa le priveasca.

Valoarea casei depaseste astazi 1 milion de euro. L-am intrebat pe taximetrist, cu stupoare, de ce nu o vinde! Mi-a raspuns, zambind, ca nu mai are chef sa se mute... Desigur, a completat cu adevaratul motiv, faptul ca doreste sa o lase mostenire fiului sau. El avea suficient pentru a-si acoperi nevoie de zi cu zi si, in plus, casa este pentru el mai importanta decat orice suma de bani.

Astfel de povesti nu le afli nici din tabloide, nici in Uber, nici pe Facebook. Sunt povesti de viata ascunse in conversatiile dintre oameni. Si, din cand in cand, mai citesti intr-un interviu obscur o faza misto - povestea Guy Ritchie ca parintii sai s-au mutat intr-o suburbie a Londrei in anii '60, cumparand o casa cu cateva zeci de mii de lire. Si completa, in gluma, ca el n-ar fi trebuit sa munceasca deloc in viata pentru ca acea casa valoreaza acum cateva milioane de lire.