Muraturi si ciocolata

De ce e asa de greu de crezut ca miliardarii vor sa petreaca uneori cateva zile, saptamani sau chiar ani la coada vacii? Cateodata ti se ia de lux si nu e o gluma proasta. Cateodata orice schimbare e buna.

Daca esti mic, ravnesti la o bucatica de ciocolata. Asta pentru ca acasa primesti numai bunatati, dar nu neaparat si ciocolata. Si astepti sambata sau duminica pentru a manca ceva dulce. Nu e saracie, e doar stiinta de a creste un copil. Apoi te maresti si te imbuibi de dulciuri, ca doar acum faci ce vrei tu, ca le cumperi pe banii tai. Si mananci din toate, de la croasante la bomboane cu lichior, pana cand gustul lor e mai comun ca al painii.

Desi nu anticipai, ajungi sa te saturi de dulciuri. Nu neaparat de un anumit tip cu care te-ai delectat mai mult in ultima perioada, ci de ele in general. Si parca ti se face dor de un castravecior murat sau o gogonea. Un gust acrisor, ca la mama acasa. Nu-ti placeau gogosarii cand erai mic, dar acum parca sunt mai deliciosi decat o felie de tort cu frisca. E normal, s-au inversat rolurile.

E important in viata sa fii chibzuit atunci cand nu mai sunt restrictii. Trebuie sa fii destept, sa nu faci abuzuri. Nu te-ai eliberat de jugul parintesc atunci cand poti sa-ti cumperi singur o prajitura, ci faci o alegere pentru care experienta anterioara trebuie sa reprezinta un ghid, nu o motivatie.

S-ar putea ca acest post sa aiba sens doar pentru mine.

3 comentarii

  1. 3 Mar 2009 la 22:53

    Istoria vietii tale in timp ce constiinta sau stomacul iti urla sa te opresti? :P
    I've been there :))

  2. 3 Mar 2009 la 23:18

    :))
    bine ca nu beau alcool, ca atunci eram prin santzuri...

  3. 9 Mar 2009 la 13:01

    Trec prin aceeasi experienta. Ce gust divin au gogosarii in otet!

Blah, blah, blah