Les maneles

Tes yeux me rappellent de l'amour qu'on avais...

Am mai multi prieteni cu un nivel ridicat de inteligenta si care apreciaza valoarea muzicala a manelelor. Daca unii sunt mai pe fata, cu imbolduri de genul "hai la manele", adica sa mancam si sa bem pe ritmuri tiganesti, altii afirma mai discret ca ar dansa la o petrecere si pe-o manea, daca intra in playlist.

N-am facut niciodata parte dintr-o gasca, n-am simtit ideea de identitate comuna. Nu pot fi parte dintr-un partid, unde interesele comune primeaza. Am pus intotdeauna intrebari enervante si am fost de multe ori numit Gica-contra. Asta ca n-am avut nici o problema sa iau o pauza de la dans la o petrecere cand nu mi-a placut o piesa, n-am avut nici un stres sa scuip o gura de cola intr-un club, dupa ce prietenii mi-au facut o gluma si mi-au turnat niste whisky, stiind ca nu beau alcool.

Fara pop, fara rock, fara RnB...

Desigur, atunci cand esti strict in opinii si gusturi, nu e intotdeauna placut. In timp ce tu te vezi o persoana verticala, care stie ce vrea, ceilalti te vad un cretin. "Lasa-l, ba, p-ala...". Si nu vei putea fi niciodata 'baiat de gasca', nu vei fi in capul listei atunci cand se da vreo petrecere. Cu timpul nu vei mai fi nici macar pe lista.

"Hit 'Em Up" e una dintre cele mai misto piese ale lui Tupac. Peste negativul bestial vin versurile intense, scrise de Tupac intr-un moment dificil din viata lui. Johnny "J", producatorul piesei, descrie momentul ca fiind unul deosebit:

Shakur used his fury, which Johnny "J" described as "superhuman", to attack the Biggie and other East Coast rappers. Johnny "J" also stated that he had never seen Shakur so angry and that the words he rapped were in no way an act, describing the recording process as the most "hard-core he had ever done."

E doar un exemplu, as putea adauga multe altele. Marilyn Manson a intrat in studio dupa ce a fost alaturi de prietena care a facut avort, pentru inregistrarile la "Antichrist Superstar". Alanis Morissette si-a pus sufletul pe tava in "You Oughta Know". Cand Bjorn a venit cu demo-ul piesei "The Winner Takes It All", membrii trupei nu si-au putut abtine lacrimile in studio. Iar "Smells Like Teen Spirit" exprima, prin vocea lui Kurt Cobain, vocea oricarui adolescent rebel din lume. Si putem vorbi si de Madonna, despre "Like a Prayer", sau despre Michael Jackson - "Billie Jean".

Ce au toate aceste piese in comun? Intensitatea unor trairi interioare, pozitive sau negative, transpusa aproape 1:1 pe banda magnetica. Sunt piese muncite, dar mai ales traite de autorii lor. Sunt bucati de viata pe note, care transmit ceva.

La polul opus se afla muzica pe care multi o asculta in fundal. Radioul merge intr-un colt, de dimineata pana seara. Se-aud monoton piesele din topul lunii. Si, usor-usor, ascultatorul pasiv se lasa influentat de sunetul ritmat, precum te lasi impresionat de culorile intense in copilarie. Muzica este inghita nemestecat.

Asa ajung sa se ridice non-valorile. Tic tac ti-tic tic tac. Piesa are ritm, e dansanta si e in playlist. Conformeaza-te si danseaza, esti la bairam, ce naiba!

Ay a yay a yay... bikini party!

Blah, blah, blah