Lehamitea default

M-a subjugat computerul. In urma cu ceva timp, eu eram cel care-l aprindeam cand aveam chef si ii comandam: quake, fifa, lan chat sau dial-up. Dupa care il inchideam, plictisit, si ieseam pe-afara. Acum, lucrurile stau altfel. La prima ora trebuie sa-l deschid. Pai, cum sa incepi ziua de munca altfel? Te napadesc mesajele pe mail si lucrurile pe care le ai de facut. Tastezi grabit in diferite programe si alergi de zor cu mouse-ul pe pad. De multe ori vad ceasul numai la ora 10, 15, 20 si 1. Imi fac lista cu ce a ramas pe maine si il inchid, inainte sa pun capul pe perna.

Cand l-am cumparat, nu puteam sa-mi dezlipesc ochii de la el. Acum il privesc cu lehamite, pentru ca stiu cate sunt de facut odata ce-l scot din screensaver. Insa tot il iubesc, pe cuvantul meu - imi permite sa fiu asa cum vreau. Au trecut cinci ani de cand alergam, cot la cot, sa ne mentinem in cursa. El vrea upgrade-uri, eu vreau paine cu sare. Impreuna am putut face astfel incat sa fim independenti. Numai ca, in ultimii ani, el a fost seful. iar eu sunt propriul meu angajat si, ca orice angajat, am o stare de lehamite default.