Am fost la Ladies Open (atentie, nu Open Ladies) cu treaba, dar am avut parte si de surprize placute. Domnisoara Raluca Olaru, al carui nas era mult deasupra fruntii, a fost eliminata umilitor de Laura Pous-Tio. Am descoperit inghetata "Betty Ice", cea mai buna pe care am mancat-o vara asta (mai buna decat inghetata Maltesers!). Am avut onoarea sa printez si sa capsez badge-uri pentru Hoinaru, Carmen, Andreea... o gramada de pro-bloggeri Dar cea mai misto surpriza a fost...

Citeste...

- Alex? Alex?
- ...

- Alex? Pincuuu'!
- Scuze, da, imediat!

- Ce faci, de ce nu raspundeai?
- Dadeam cu aspiratorul si n-am auzit.

- Hai, ma, lasa misto-urile.
- Da, m-ai prins. Spalam vasele.

- Te vad cam obosit.
- Am pierdut weekend-ul si a trebuit sa recuperez.

- Ai fost la Bon Jovi...
- Da.

- Cum a fost?
- A fost cum zice toata lumea, foarte misto. N-a fost show-ul de la AC/DC sau muzica de la Aerosmith, dar a fost foarte tare.

- La ce concerte mai mergi anul asta?
- Pai, in afara de Roxette si Bon Jovi nu mai e nimic de vazut. E un an destul de sarac in muzica buna. Mai vedem in 2012.

- In concediu n-ai fost inca.
- Nu, pentru ca e de lucru si nu e timp de d-astea. Poate un weekend la mare, in august, la masinute tamponate. Si inca un weekend pe altundeva prin septembrie. Cam atat.

- Pai, ce sa zic, spor la treaba!
- Mersi, la fel.

Multam, Hoinaru, pentru poza!

Inc-o luna iarasi trece
A fost cinci, a trecut zece
Nu avem timp de caterinci
Ca maine este doua's'cinci!

Calculele sunt facute
Trei opeuri nu sunt multe
Dar valoarea insumata
E mult de platit odata.

Impozite si TVA?
Banii sunt cheltuiti deja...
De undeva tre' sa faci rost
Daca nu-i ai, ai fost un prost!

Cand factura se-ncaseaza
Suma scrisa nu conteaza
Ca din ea se scad gramada
Birurile, o corvoada.

Si cand privesti in portmoneu
Observi ca nu mai un leu
Iar trei hartii iti amintesc
De banii care iti lipsesc.

Unde esti, tu, femeie, care tii casa si copiii? Unde esti, femeie, tu, care ai slujba in trei schimburi si casa si curte si copii? Tu, care pleci cu rata pana la tesatoria din Bucegi, unde lucrezi la 12 razboaie de tesut in paralel. Care cresti patru fete frumoase si sanatoase si le educi si le croiesti un drum in viata. Tu, care te ocupi de tot in lipsa sotului, plecat deseori in delegatie... unde esti, tu, femeie? Care iti culci fetele si te apuci de spalat rufe, iar cand se scoala copiii esti tot cu rufele in lighean. Care tii casa si masa si animale in curte si scoti ce e mai bun din oamenii din jurul tau... ai disparut, femeie? Oare mai esti aici, printre noi?

Femeie nu inseamna o fata care-si pierde virginitatea. Femeie nu inseamna o fata care tocmai si-a sarbatorit majoratul. Femeie nu esti doar ca ai vagin si nu penis. Femeie inseamna mult mai mult decat toate astea de mai sus la un loc.

Cherchez la femme mult si bine, in curand n-o veti mai gasi. Pentru ca femeie inseamna de zece ori mai mult decat poate oferi o fata in timpul dintre job, club, shopping si un joint. Si Facebook. Si ce-or mai fi, care-or mai aparea.

Dar resemnare? Niciodata. Unde esti, tu, femeie?

Am facut o pagina pe blog numita Ghiceste filmul. Rugamintea mea e sa aruncati o privire. E vorba de filme pe care le-am vazut cu ani in urma, dar despre care nu-mi mai amintesc mare lucru. De asemenea, daca aveti astfel de dileme, puteti adauga comentarii si ne vom sucii creierii sa ne amintim titlurile respective

Te trezesti in mijlocul unei situatii banale, dar foarte jenanta. Ti s-a rupt tocul la pantof si esti inainte de o intalnire importanta - rupi si celalat toc si zici ca ai balerini? Ai comandat o pizza la miezul noaptii si ai cu 1 leu mai putin decat scrie pe bon - il inviti pe curier la o felie de pizza? Mai sunt cateva secunde pana la meci, ai pregatit masa si ai uitat sa iei paine. Cine iti da pe loc o jumate de paine? Dar cateva linguri de cacao, zahar sau putin ulei?

Situatiile penibile sunt la tot pasul. De fiecare data consideram in mintea noastra ca ne putem baza pe prieteni. Dar cine sunt acesti prieteni? Ii vedem in lista de Yahoo Messenger, in bara de la Gmail sau pe Facebook. Sunt cu sutele, uneori si mai multi. Si, cu toate astea, uneori adevaratii prieteni nu sunt pe nici o lista.

Cand eram mic aveam multi prieteni. Cu majoritatea eram si vecini. Oameni cu care petreceam o mare perioada din zi, afara, la joaca. Ei sunt oamenii care stiu toate detaliile picante ale copilariei - soldatelul furat, primul sarut sau barfele zilnice. Odata cu trecerea timpului lucrurile se schimba si, daca nu ai grija, ii pierzi pe drum si te trezesti singur, printre numele dintr-o lista sau alta.

Nu stiu ce-am sa fac in fiecare situatie dificila care mi se va ivi in viata. Dar stiu cu siguranta ca am cel putin un prieten pe care ma pot baza. Si, pana la confirmari viitoare, ma bucur ca imi poate da cineva un leu la doispe noaptea.

In ultima vreme am tot auzit de campanii in care se implica bloggerii cunoscuti si semi-cunoscuti de pe la noi. Din pacate, nimic nu a reusit sa ma uimeasca cu adevarat. Cateva articole, bloggeri dusi in stanga si-n dreapta, mancati si bauti ca sa scrie de bine despre produse. Nimic ingenios, spectaculos sau inteligent.

Mai jos e un clip al unor cetateni americani care s-au implicat in promovarea orasului lor. Ei sunt mai patrioti, n-au atat stres si nici grija zilei de maine. Nu zic ca am putea face ceva la un asemenea nivel, am cere prea mult. Dar comparand ce-au facut americanii cu clipul cu bloggeri pentru "Cele doua cuvinte" (Taxi), ne dam seama ca nu prea suntem ingeniosi. Mai tari au fost moldovencele cu clipul si piesa lor.

Bucurati-va de viata:

Citeste...

Am avut un altfel de program mai toata viata mea, un program dat peste cap la culcare si la sculare. Asa am descoperit un lucru: fiecare moment al zilei e la fel de frumos.

Multi iubesc dimineata, vor sa vada rasaritul soarelui, eventual pe plaja la mare. Eu sunt indragostit de un alt moment - de perioada fix de dinaintea rasaritului, de ultimele clipe de intuneric, undeva la ora 5 fara 10 (vara).

Imi aduc aminte de convorbiri in toamna lui 2003 pe telefonul fix care se terminau la ora aia, imi amintesc de dimineata in care am salutat un prieten de pe balcon in timp ce pleca la Ambasada Angliei sa-si ia viza. Era ora la care inchideam calculatorul pentru ca la 5 se sculau ai mei. A fost ora la care am vazut un film slabut (Red Eye) in 2005, dar orice thriller la ora aia ti se pare cel mai tare film posibil. E ora la care iti spui "daca nu m-am culcat pana acum, ce rost mai are" si gresesti. E ora la care mi-am terminat niste fituici inainte de un examen greu la facultate, iar acum nici nu-mi mai amintesc la ce materie era.

Pentru mine, ora 5 dimineata a fost mult mai activa decat pentru multi altii. Si cred ca e ora la care am fost cel mai linistit, pentru ca ziua de ieri tocmai s-a terminat si "maine" e departe. E pauza.

M-a intrebat o prietena in urma cu vreo luna de zile de ce sunt atatea steaguri prin oras - "e oare Ziua Steagului?". Dupa ce am ras cu pofta, am zis totusi sa ma informez. Am descoperit, plin de mirare, ca exista asa ceva!

Se pare ca ziua de 26 iunie a fost proclamata Ziua Drapelului National printr-o lege data in '98. In ziua respectiva ar trebui organizate tot felul de manifestari, cu sustinerea Ministerului Apararii si a Internelor.

Dupa ce m-am luminat, m-am gandit la respectul pe care-l au americanii pentru drapelul lor si ce simtim noi, romanii, fata de 'culorile nationale'. Cand eram mic, eram invatat in scoala despre drapel si stema, acum copiii probabil cred ca gaura face parte din steag.

Nu sunt patriot, dar nu pot sa nu observ cum s-a mai pierdut o calitate a romanilor, care ne-a purtat impreuna de-a lungul ultimilor 180 de ani: respectul pentru drapelul patriei. Si, in amintirea unor vremuri cu mult rau dar si mult bine, voi arbora pe 26 iunie Drapelul Patriei.